ÎNVĂŢAREA EFICIENTĂ PRIN PROIECTE PEDAGOGICE
DESFĂŞURATE ÎN C.D.I
În ultimii ani, cerinţele dezvoltării socio-economice şi schimbările din societatea românească au produs modificări esenţiale şi în domeniul învăţământului. O consecinţă importantă este creşterea rolului ştiinţelor educaţiei şi mai ales dezvoltarea acestora, cu atât mai mult cu cât asistăm la o explozie informaţională.
Am pornit de la ideea că activităţile cu caracter transdisciplinar desfăşurate în şcoală, în general, constituie o formă aparte de educaţie axată în primul rând pe latura non formală şi vizând, mai ales, formarea de competenţe.
Centrele de Documentare şi Informare constituie un mare avantaj în demersurile pe care dascălii le urmează din ce în ce mai mult în noile politici educaţionale care au ca scop formarea de abilităţi şi deprinderi elevilor, dezvoltarea gândirii critice a acestora
Prin participarea şi implicarea în activităţi derulate prin CDI, elevii au posibilitatea de a exersa un comportament tolerant, pot fi implicaţi în cultivarea respectului pentru diferenţele de opinii, să emită puncte de vedere proprii şi să le susţină cu argumente, să analizeze şi să interpreteze informaţii într-o manieră critică şi responsabilă, să recunoască complexitatea problemelor şi să aprecieze diversitatea culturală.
În şcoala în care elevii au acces la informaţie, folosirea metodelor şi tehnicilor de informare implică, nu în ultimul rând, munca în grup şi astfel, stimulează elevii, îi ajută să îşi formeze valori.
În mod concret, participarea elevilor la proiecte pedagogice sau culturale derulate prin CDI1 contribuie la dezvoltarea gândirii critice a acestora în măsura în care eficienţa învăţării ţine şi de modul în care sunt căutate şi utilizate informaţiile, dotarea din CDI, progresul pe care aceştia l-au făcut ca urmare a participării active la procesul de învăţare. Valoarea acestor competenţe şi atitudini va fi cu atât mai mare cu cât noi, ca şi profesori, vom urmări calitatea acestora şi nu cantitatea informaţiilor deţinute.
Elevul deprins să gândească critic va avea o serie de abilităţi ce se vor putea manifesta în mai multe planuri şi anume:
- formularea unor opinii personale şi capacitatea de a le susţine cu argumente suficiente, concludente şi temeinice, pornind de la folosirea informaţiei;
- propunerea unor soluţii raţionale şi găsirea unor alternative la atitudini şi soluţii deja consacrate în mentalul colectiv
- rezolvarea de probleme concrete prin folosirea informaţiilor dobândite;
- dezbaterea ideilor în mod responsabil;
- descoperirea cauzelor unor procese şi fenomene pentru a le explica şi înţelege;
- capacitatea de a pune întrebări de genul „ce ar fi dacă....?”, „Ce s-ar fi întâmplat dacă...?”, etc., pentru a favoriza analiza unor situaţii din mai multe perspective, chiar dacă unele dintre acestea sunt doar probabile.
Ce urmărim noi la elevii noştri, ce dorim de la ei după parcurgerea unui proiect pedagogic sau cultural? Dorim să ştie cât mai multe informaţii, să aibă un bagaj foarte bogat de cunoştinţe? Dorim ca ei să reţină informaţiile aflate? Ori, dimpotrivă, aşteptăm să găsească explicaţii pentru acestea, să le folosească în mod adecvat? Urmărim ca elevii noştri să conştientizeze impactul pe care unele evenimente, ştiri, le au asupra oamenilor, participanţi direcţi sau indirecţi şi implicit asupra societăţii. Analizând posibilele răspunsuri la aceste întrebări vom fi de acord că este definitoriu ca elevii să înveţe să gândească critic.
O altă latură a gândirii critice este aplicabilitatea: ce poate face elevul cu informaţiile pe care le deţine, la ce îi folosesc, ce poate face cu ele? Pentru a gândi critic este necesar să avem cunoştinţe, să deţinem informaţii.
Cunoştinţele au valoare dacă sunt înţelese şi pot fi folosite în rezolvarea de probleme, pot fi aplicate în practică. Trebuie însă să ştim ce căutăm, unde şi cum putem afla şi, mai ales, cum facem deosebirea între informaţiile false, irelevante şi cele reale sau cât mai aproape de adevăr, relevante şi folositoare.
Realizarea acestor obiective depinde de felul în care lucrăm cu copiii în CDI, de metodele specifice pe care le utilizăm în acest spaţiu. Cele mai eficiente s-au dovedit a fi metodele şi tehnicile inter-active, urmare a informaţiilor dobândite şi, în special, cele bazate pe cooperare şi colaborare. Despre acest mod de învăţare putem vorbi atunci când elevii relaţionează în timpul procesului de învăţare, lucrează în perechi sau în grup. În acest fel se elimină competiţia între elevi, ea se poate eventual manifesta la nivelul grupelor, şi chiar dacă unii profesori sunt de părere că doar competiţia poate genera o motivaţie pentru învăţare2, studiile şi experienţa la clasă au demonstrat contrariul.
Folosirea metodelor moderne bazate pe cooperare, în general, este o provocare. Aceste metode au priză la elevi, le sporeşte interesul şi face din orice activitate de învăţare o provocare pentru ei. Ştiind că CDI-ul le dă posibilitatea, mai mult decât în cadrul orelor de curs propriu-zise, să îşi exprime puncte de vedere, să caute şi să găsească informaţii, să redacteze materiale, să lucreze în grup, să folosească spaţiile specifice, devin interesaţi şi aşteaptă cu plăcere aceste activităţi. De aceea, trebuie să fim foarte atenţi, când folosim aceste metode şi mai ales cum, de ce le folosim, ce anume vrem să atingem, care ne sunt obiectivele. Poate apărea pericolul ca, entuziasmaţi de interesul brusc pe care elevii îl vor avea faţă de activităţile specifice derulate în CDI, comparativ cu predarea tradiţională, să se cadă în cealaltă extremă, aceste centre să fie folosite din motive subiective (decor, logistică, material didactic, etc.).
Profesorul documentarist este cel care, în cadrul unor norme instrucţionale specifice, are libertatea de a-şi creea planul unei activităţi, ţinînd cont de particularităţile acesteia (destinate cadrelor didactice, elevilor, personalului didactic auxiliar, părinţilor, etc.) ţinând însă seama de realizarea concordanţei între cele trei „puncte cheie”3:
- obiective sau scopuri
- metode, materiale, tehnici, exerciţii de învăţare, etc.
- evaluare
- Ce anume doresc să ştie şi să ştie să facă elevii mei după această activitate?
- Cum fac activitatea să îmi ating obiectivele (ce metode, materiale, exerciţii, utilizez?)
- Cum aflu dacă mi-am atins obiectivele?
- modalităţile prin care elevii nu primesc informaţia ca atare ci o descoperă sau chiar o construiesc prin diferite metode, folosind surse (imagini, documente, hărţi, cărţi, internet, etc.), prin metode precum mozaicul, predarea reciprocă, cubul, ş.a.;
- cum ar putea fi tratată tema din perspectiva interdisciplinară;
- în ce fel ar trebui făcută activitatea astfel încât să permită utilizarea metodelor de lucru în grup pentru ca elevii să dobândească abilităţi ce le vor fi utile în viitor (comunicare, colaborare, toleranţă).
Obiectivele activităţii – Ce informaţii vor fi găsite şi ce vor face elevii cu acestea? Pentru a stimula dezvoltarea gândirii critice, stabilim obiectivele ştiind că acestea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să descrie comportamente specifice, observabile şi măsurabile;
- să fie demonstrabile (elevii să poată demonstra ceea ce ştiu şi ce pot face cu ceea ce ştiu după parcurgerea unor secvenţe ale activităţii);
- să antreneze procese de gândire superioară, diverse şi variate.
- cunoştinţele anterioare referitoare la tema ce urmează a fi abordată, studiată, tratată;
- cunoaşterea orarului de funcţionare a CDI şi tipurile de surse pe care acesta le conţine;
- deprinderi/abilităţi de utilizare a spaţiilor CDI;
- cunoaşterea şi respectarea Regulamentului interior al CDI
PROIECTUL PEDAGOGIC
„Aspecte etnografice în comunităţile tradiţionale”
Propunerea şi ideea de proiect au plecat de la specificul localităţii Bălan, un orăşel izolat, la propriu, situat în perimetrul Nord-Estic al judeţului Harghita, adică în zona centrală a Carpaţilor Orientali, la poalele Hăşmaşului Mare.
Bălanul, ca oraş, se întinde pe firul râului Olt, pe o distanţă de aproximativ 3 km, relieful fiind alcătuit dintr-un mic bazin înconjurat de alte forme de relief spectaculoase, munţi şi coline.
În prezent localitatea are aproximativ 7000 de locuitori, dintre aceştia, 71% sunt români, iar 29% maghiari dar ceea ce o caracterizează este diversitatea culturală, în mod interesant determinat de zona de provenienţă a locuitorilor. Cu peste 30 de ani în urmă, exploatarea minei de cupru şi declararea localităţii ca oraş au determinat un mare aflux de populaţie, venită din toate zonele geografice şi istorice ale ţării. Acest fapt a făcut ca, de-a lungul anilor, convieţuirea acestor oameni să ducă la interferenţe culturale, de natură spirituală şi culturală.
Azi, la aproape trei ani de la închiderea minei de cupru, o parte dintre urmaşii celor ce veneau aici cu mulţi ani în urmă s-au întors în zonele de baştină. Unii însă au rămas, cei mai mulţi trăiesc la limita subzistenţei dar sunt un model de toleranţă şi înţelegere.
Şcoala face eforturi să suplinească efectele izolării pentru elevi, să întreprindă orice îi ajută pe aceştia să fie oricând capabili să se adapteze unui nou mediu, să nu crească cu complexul acut al mediului din care cei mai mulţi provin. Şi, în mare măsură reuşeşte. Iar acest lucru este posibil datorită numeroaselor activităţi şcolare şi extraşcolare, inter şi trans-disciplinare, derulate de cadre didactice cu har şi dăruire.
Proiectul la care se va face referire a respectat structura şi specificul menite să dezvolte rolul pedagogic şi educativ al Centrului de Documentare şi Informare, a contribuit la dezvoltarea rolului informaţiei şi al comunicării şi a implicat munca unei echipe pedagogice.
Am ales să prezint acest proiect pentru că este, în opinia mea, un exerciţiu de educaţie inter şi multiculturală, de redescoperire a valorilor spirituale cu posibilitatea oferirii unor modalităţi atractive de acces la informaţii privind tradiţiile şi obiceiurile specifice zonelor geografice din care provin elevii şcolii.
Denumirea proiectului: „Aspecte etnografice în comunităţile tradiţionale”
Scopul proiectului:
- promovarea valorilor multiculturale ale locuitorilor prin popularizarea specificului şi potenţialului local în spiritul principiilor democratice europene
- valorificarea materialului documentar din CDI şi favorizarea multiplicării posibilităţilor de a obţine informaţii;
- cultivarea valorilor democratice în spiritul multiculturalităţii;
- promovarea imagini comunităţii prin evidenţierea specificului local;
- informarea şi cunoaşterea specificului multicultural din zone geografice diferite;
- să faciliteze şi să încurajeze utilizarea resurselor CDI şi descoperirea altor locuri de lectură şi informare (CDI, bibliotecă);
- punerea în valoare a producţiilor elevilor;
- dezvoltarea parteneriatului şcoală – familie
Locul de desfăşurare:
- spaţiul CDI, biblioteca,
Echipa pedagogică:
- profesori de religie, limba română, geografie, istorie, bibliotecar
Resurse financiare:
- sunt asigurate din bugetul şcolii;
- iniţiere în cercetarea documentară;
- activităţi de colaborare cu profesorii implicaţi în proiect şi cu familiile elevilor participanţi;
- animaţii în CDI;
- informatică pedagogică şi documentară;
- utilizarea CDI.
- Prezentarea proiectului şi înscrierea participanţilor;
- Prezentarea CDI - ului, familiarizarea elevilor cu spaţiile specifice acestuia şi a modului de utilizare a acestora;
- Informarea elevilor şi a cadrelor didactice participante în legătură cu Programul CDI şi Regulamentul de funcţionare a acestuia;
- Căutarea informaţiilor şi pregătirea programelor prevăzute în concurs;
- Desfăşurarea concursului;
În luna octombrie, în cadrul orelor de religie, istorie, limba română, în cadrul opţionalului „Tradiţii şi obiceiuri româneşti” şi a celui de „Educaţie interculturală” dar şi în orele de dirigenţie, proiectul Aspecte etnografice în comunităţile tradiţionale” va fi prezentat elevilor împreună cu regulamentul de desfăşurare a concursului şi se face anunţul în vederea înscrierii acestora.
Vor participa echipe de câte 5 membri, unul va fi neapărat un părinte. Fiecare echipaj va reprezenta una dintre zonele geografice ale ţării, astfel încât două echipaje să nu reprezinte aceeaşi zonă.
Concursul se va desfăşura în a patra săptămână. Probele de concurs vor fi următoarele:
- Prezentarea zonei geografice reprezentate, sub formă de afiş, poster, articol de presă, documentar TV, sau orice altă formă realizată de membrii echipajului
- Prezentarea unei personalităţi istorice reprezentative pentru zona „de provenienţă” a echipajului.
- Prezentarea unui obicei specific zonei respectându-se următoarele aspecte:
- perioada în care are loc obiceiul;
- unde şi de către cine se practică;
- descrierea obiceiului;
- semnificaţia sau semnificaţiile obiceiului: folclorice, etnografice, lingvistice, mitice şi religioase;
- interpretarea scenică a obiceiului/secvenţă de obicei
- Prezentarea de către fiecare echipaj a unei reţete culinare din zona din care provin.
În funcţie de numărul de echipaje înscrise în concurs, acesta se va putea desfăşura pe parcursul a două zile, consecutive.
Este important să menţionez că toţi profesorii participanţi vor îndruma, în aceeaşi măsură, toate echipajele.
Se vor acorda premii
Rezultate aşteptate:
- realizarea unei bibliografii existente în fondul documentar CDI şi a unui dosar de presă. Se vor folosi publicaţii periodice intrate prin abonament în colecţiile CDI sau cele care pot fi consultate on-line.
- expoziţie cu fotografii realizate pe parcursul derulării proiectului
- CD-uri, DVD - uri, interviuri
- creşterea rolului CDI în activitatea didactică
Responsabil Centru de Documentare și Informare
Prof.documentarist FLORIN PANAITE
Şcoala Generală „Geo Bogza”, Bălan
1 G. Bădău, Proiectul „Educaţia pentru informaţie”, suport de curs, pag. 19
2 Cătălina Ulrich, Managementul clasei – Învăţare prin cooperare, ed. Corint, Bucureşti, 2000, pag. 28
3 Ibidem, pag. 229
